In apartamentele contemporane de dimensiuni reduse, una dintre cele mai importante probleme care se pun in amenajarea interiorului este economisirea spatiului.
Necesitatea de a obtine printr-o aranjare judicioasa a obiectelor un maxim de confort, o impresie de largime, de libertate, este nu numai un imperativ de ordin rational, functional, ci si unul de ordin psihic si estetic.
Cum se obtine echilibrul intre repartizarea spatiului, asezarea volumelor, distribuirea suprafetelor? Cum sa combinam obiectele care ne inconjoara ca sa nu ne striveasca, ci, dimpotriva, sa ne dea senzatia ca putem colabora cu ele, ca ele sunt in fiecare clipa gata sa ne sara in ajutor?
Ceea ce ne lipseste este nu numai un dram de educatie estetica, dar mai cu seama cunoasterea unor principii calauzitoare, care pot sa ne ajute sa rezolvam singuri problema amenajarii interioarelor. Pentru a judeca echilibrul suprafetelor si al volumelor trebuie sa ne obisnuim sa privim fiecare lucru in raport cu celelalte, tinand seama totodata de masa generala a obiectelor, stergand, estompand intr-o prima faza detaliile. Astfel, este necesar un dozaj bine masurat si o alaturare bine gandita intre volumele grele, masive si cele usoare, delicate. O canapea - mobila "plina", importanta - trebuie sa fie inconjurata de obiecte "aerate", usoare, pentru a se crea astfel o echivalenta in ansamblul general.
In aceasta cautare a echilibrului, mai dificila este rezolvarea opunerii suprafetelor asezate orizontal fata de cele asezate in inaltime. Aceasta ruptura a continuitatii orizontale, prin introducerea unor verticalitati, da nastere unei adevarate emotii estetice si este, impreuna cu echilibrul dintre greu si usor, decorat si nedecorat, ca o "muzica" pentru ochi.
In ansamblul sau, mobilierul poate fi dispus in diferite moduri in aceeasi incapere, unele persoane schimband adesea aranjamentul obiectelor pentru a da, din cand in cand, un aspect nou interiorului si pentru a scoate in evidenta un obiect sau altul.
Nu insa orice aranjament este favorabil din punct de vedere estetic. Dupa modul in care sunt asezate mobilele, incaperea poate sa para mai mare sau mai mica, mai frumoasa sau mai urata. Se accepta ideea ca o arhitectura este frumoasa daca are un spatiu interior care ne atrage, ne inalta, ne domina spiritual si este urata daca are un spatiu interior care ne irita, ne oboseste. Fie ca este vorba de arhitectura cladirilor propriu-zise sau de cea a interioarelor, acestor considerente trebuie sa le adaugam patru cerinte majore a caror rezolvare conduce la solutionarea optima a spatiilor:
- o scara umana atat din punct de vedere practic, cat si estetic;
- o economie in utilizarea spatiilor;
- microclimatul cel mai bun;
- economie in exploatare si intretinere.
Necesitatile sociale, care cer astazi arhitecturii rezolvarea in primul rand a locuintei pentru familia obisnuita, au materializat conditiile reale pentru crearea asa-zisului "plan liber". Arhitectura moderna stabileste cu ajutorul unor mari ferestre, devenite de acum pereti de sticla, contactul absolut dintre spatiul interior si cel exterior. Spatiul modern "reediteaza nazuinta gotica spre continuitatea spatiala, dar nu ca scop final in care s-ar putea include elementul dinamic, ci ca un rezultat al reflexului social. Reia intreaga experienta baroca a suprafetelor ondulate si a miscarii volumetrice, dar nu in slujba unor idealuri estetice, ci din considerente functionale. "
De toate acestea si de multe altele, cu totii, constructori sau oameni simpli care doresc renovarea unei case, trebuie tinut cont. De toate acestea si nu numai trebuie sa se tina seama pentru a proiecta o casa de vis, o casa functionala, spatioasa si placuta ochiului.